Apr 5 / EduWeb

Conținut activ și pasiv în E-learning

Am abordat în articolele precedente termeni-cheie precum: 
  • social learning: învățare bazată pe interacțiune, socializare și împărtășire a experienței, implicând grupe, echipe, forumuri sau chiar o comunitate de învățare; 
  • storytelling: arta de a transmite cunoștințele printr-un video captivant în care cursantul să se identifice cu protagonistul poveștii ce întâmpină provocari și trage concluzii;  
  • branching scenarios: povestea nu mai e liniară, ci se bifurcă în scenarii ramificate ce duc la diferite consecințe în funcție de răspunsurile și deciziile cursantului, care își poate construi propria sa aventură; 
  • gamification: învățare bazată pe joc, prin crearea unui set cu provocări și obstacole cu aspectul unei aventuri în urma căreia cursantul să-și dezvolte un mod de lucru; 
Unim toate aceste noțiuni și strategii de e-learning într-un concept unitar care le înglobează pe toate. Acesta se cheamă active learning. Este vorba despre conținutul activ, dinamic, cel pe care cursantul nu îl consumă fără să-i fie provocate gândirea critică și luarea unei decizii. 

Prin ce se deosebește conținutul activ de cel pasiv?

Nu este genul de content care te ”ia sub aripă”, precum suportul de curs pasiv care are o formă fixă, prestabilită, repetitivă, ci tipul de content mai ”nărăvaș”, pe care îl dirijezi, în care tu preiei controlul și tu ghidezi ce se întâmplă mai departe. Genul de content fluid care nu are un traseu previzibil de la punctul A la punctul B, ci variază în funcție de decizii.

Am dat la începutul articolului exemple pentru ce înseamnă conținut activ. Hai să vedem și niște exemple de conținut pasiv. Acesta din urmă este consumat ca atare: podcast, tutorial, modul de curs, fără să-i oferi cursantului posibilitatea de a acționa propriu-zis, de a-și personaliza experiența.

A nu se înțelege, însă, că strategiile clasice de învățare sunt inutile și trebuie să renunțăm complet la ele. Unele discipline cer și conținut pasiv, de tip text, cum ar fi un e-course cu module tematice. Alte domenii, în schimb, nu necesită deloc suport teoretic, prin urmare conținutul pasiv doar încetinește demersul. În acest caz special, experiența cursantului trebuie cât mai repede valorificată prin simulări și aplicarea imediată a cunoștințelor.

În cele mai multe dintre cazuri, e bine să alternăm conținutul pasiv cu cel activ. Să zicem că partea rigidă, teoretică, reprezintă 20-30% din procesul de învățare, iar partea activă, stimulantă și practică e o gură de aer proaspătă care motivează cursantul, îi întregește forțele și îi oferă o mostră din activitatea pentru care se pregătește. 

Cum poți implementa conținutul activ?

Dacă nu lucrezi cu o echipă de specialiști (deși recomandat), iar componenta tehnologică nu e atuu-ul tău, află că un curs interactiv cu scenarii ramificate se poate face chiar și în Powerpoint.

Cum? Printr-o funcție simplă. Un buton care să te trimită la alt slide. Când povestea se ramifică, un slide poate avea 2 sau mai multe variante de răspuns (butoane), și în funcție de ce alege cursantul, să treacă la următoarea provocare, să continue scenariul cum dorește.

Sau poți lucra cu un designer instrucțional care să te ajute să implementezi forme ușoare de gamification, de genul animații point and click, sau funcții drag and drop (gliseasă și atașază), adică să-l faci pe cursant să mute elemente dintr-un loc în altul cu mouse-ul sau să le potrivească între ele.

Te poți inspira din jocurile pe telefon. Poți implementa un joc de tipul escape room 2D, unde cursantul trebuie să răspundă la niște întrebări-obstacole sau să rezolve niște taskuri pentru a ”scăpa”. Asta pe lângă quizuri, simluări sau activități role-playing unde ai de-a face cu un client nemulțumit și alte metode care antrenează gândirea critică și analitică. 

Ce îi oferi cursantului prin conținut activ?

Important e să oferi o experiență să fie diferită de la utilizator la utilizator, dar și repetabilă. De ce repetabilă? Adică de ce ar vrea un cursant să repete materialul, adică să-și dubleze timpul investit în învățare?

Pentru că durata cursului e listată la potențialul maxim al experienței, adică toate variantele poveștii adunate. Dacă ai scenarii ramificate care duc la 3 concluzii finale, și fiecare parcurs durează 45 de minute, e bine să calculezi cât îți ia să parcurgi toate 3 variantele și să elimini timpul conținutul comun al acestora. Așa calculezi durata experienței.

În plus, asta este natura studiului practic. Repetiția. Pune-te pentru un moment în locul cursantului. Să zicem că prima oară nu te-ai descurcat, a doua ai învățat din greșeli, a treia oară perfecționistul din tine se trezește și obții punctajul maxim. Și chiar dacă te-ai descurcat din prima, e bine să cunoști toate repercusiunile.

În felul acesta, ai căpătat experiență și dacă nu este neglijată partea de social learning, ai învățat și din experiențele altora. Le-ai urmărit acțiunile și consecințele acțiunilor lor, după care le-ai raportat la ale tale. Sau poți lucra în echipă, făcând brainstorming și taskuri de grup. Prin activi learning practici rezolvarea problemelor, nu doar cunoașterea teoretică a ipotezelor.

Este mult mai eficient să investești într-un curs care îți propune trasee similare, pentru că și repetând un set de acțiuni interactive, tot e mai antrenant decât un conținut liniar, monoton. Iar pe deasupra te confrunți cu stiuații realiste care te pregătesc efectiv pentru ce vei face. 

Concluzii

Conținutul activ presupune expolare, experiment, implicare directă și asumare a riscurilor. Când acești factori se unesc în designul cursului tău, poți fi sigur că rezultatele se traduc prin creșterea exponențială a motivației și a performanței, plus consolidarea unei comunități de învățare.