Jun 7 / EduWeb

Comunicarea transformă e-learningul

Ce este comunicarea?

Ceva ce toată lumea afirmă că își dorește. De la ei înșiși și de la ceilalți. Dezideratul tuturor departamentelor din toate domeniile. Profesorii și-o doresc. Cursanții au nevoie de ea mai mult ca niciodată. Auzim peste tot cât de importantă este și cum rezolvă ea toate problemele.

Am tot discutat, pe blogul Eduweb, despre cele mai noi metode de e-learning, modele de curs online, ce presupune alcătuirea și desfășurarea unui LMS, interacțiunea dintre lector și cursant, dar până acum am vorbit mult prea pe larg despre comunicare.

În definitiv, ce este comunicarea? Are multe definiții, dar în e-learning este: 

 Un skill. Poate cea mai importantă abilitate psiho-pedagogică.
 Cheia. Da, comunicarea este cheia, la propriu, pentru că descuie noi perspective și influențează decizii.
 Esența transmiterii eficiente a informației, dar și a motivației.
 Puntea psihologică dintre profesor și audiența sa.
 O provocare continuă, pentru că leagă factorul uman de cel profesional.

Acum, de ce este comunicarea atât de importantă în e-learning? Pentru că:

 Lipsește în mod natural. Este mult mai dificil de substituit în online.
 Cursanții își aleg cursul / profesorul în mod voluntar, deci pretențiile sunt mult mai mari.
 O comunicare proastă are consecințe mult mai grave ca în învățământul tradițional. 

Dar dincolo de motto-uri care sună bine și care se propagă la modul generic, hai să vedem cum se poate face exact acest lucru. Cum îmbunătățim experiența de învățare prin comunicare și cum integrăm acest skill prețios în tool-urile pe care le avem la dispoziție?

Nu mă voi rezuma doar la componenta psihologică și la cât de reconfortantă este comunicarea pentru cursanții din toate categoriile, ci voi opta mai degrabă pentru o serie de sfaturi practice care ajută la îmbunătățirea rezultatelor. 

Câteva aspecte unde comunicarea poate face diferența:

1. Comunicarea trebuie să aibă o bază.

Cunoașterea e sporită prin comunicare, dar mai întâi comunicarea are nevoie de minimă cunoaștere. Asta înseamnă:

  • Cine este audiența ta în mod real? Cursanții tăi reali, nu cei pe care i-ai targetat.
  • Ce vârstă au? Ce preocupări? Câtă experiență au? Sunt la început de drum?
  • Dacă faci o medie a lor, cât de diferit e noul profil al audienței tale față de buyer-persona pe care ai conceput-o inițial?
  • Sunt nativi-digital sau imigranți-digital? 

Soluții ideale pentru aflarea acestor date:

  • Quizzuri de personalitate și preferințe, pe care să le analizezi și ca medie, și pe fiecare în parte (dacă sunt sub 30, 40).
  • Un prim webinar de prezentare, dar atenție! Nu toți sunt pregătiți să lase inhibițiile de la prima discuție. Comunicarea eficientă nu se forțează.
  • Împărtășirea experiențelor proprii la începutul și pe parcursul programului.
  • Le poți cere și un feedback pentru ultimul curs online la care au participat. 

2. Analizează procesul comunicării 

Când gestionezi operația de învățare, folosește tool-uri de organizare în cadrul LMS-ului. Nu uita care este fundamentul comunicării, și ai mereu în minte schema:

Mesajul pe care vrei să-l transmiți → Codarea mesajului → Transmiterea acestuia → Receptarea mesajului → Decodificarea mesajului → Schimbarea produsă

NOTĂ: Aici e vorba de comunicarea într-un singur sens, de la instructor spre audiență, încă nu am ajuns la comunicarea înapoi a cursanților și la feedback (vezi punctul 4).

Așadar, de lector țin doar primele 3 etape (+ schimbarea produsă care este suma lor), celelalte ținând de audiență, dar hai să vedem totuși în ce fel trebuie să te gândești la toate atunci când publici un curs online sau instruiești oameni:

  • Mesajul de transmis = informația brută, cunoștințele esențiale.
  • Codarea mesajului = organizarea conținutului în metoda atractivă de e-learning pe care o incorporezi: storytelling, scenariu, tutorial, dezbatere etc.
  • Transmiterea acestuia = încărcarea în sistem a formatului potrivit pe care îl alegi: prezentare cu slide, webinar, text, video, grafică și statistici, animație, quiz etc.
  • Receptarea mesajului = preluarea conținutului și parcurgerea lui.
  • Decodificarea mesajului = anticiparea modului în care audiența primește informația, o analizează și o reține, în funcție de tipologia fiecăruia.
  • Schimbarea produsă = însușirea informației inițiale, deprinderea skill-ului și practicarea lui în mediul de lucru. 

3. Du-te dincolo de informația factuală

Storytelling-ul este, de asemenea o formă de comunicare. S-a constatat că, în e-learning, până și cel mai rigid domeniu de studiu sau cea mai exactă știință pot trece dincolo de informația factuală. Se poate construi o experiență unică din orice.

Estetizează și customizează informația. Creează o poveste în jurul informației sau chiar un avatar care să-i reprezinte pe cursanți. Sunt 2 moduri:

  • Fie te folosești de un personaj, o persoană fictivă carismatică ce trebuie să treacă prin numeroase challenge-uri, iar cursanții se raportează la acest personaj;
  • Fie le dai posibilitatea (dacă-ți permite platforma) să-și creeze un avatar propriu și personal care să parcurgă același traseu și să întâmpine aceleași provocări;

Mai departe, construiește în cadrul poveștii dialoguri, sau și mai bine oferă opțiuni de dialog între personaj / avatar și o altă persoană fictivă (fie ea un client nemulțumit, managerul, sau chiar avatarul profesorului). Când tragi concluziile, comunicarea fictivă se transformă într-una reală.

Și storytelling-ul sau scenariul sunt forme puternice, chiar dacă indirecte, de comunicare, pentru că îi ajută pe cursanți să-și integreze cunoștințele după modelul lor mental, lăsându-i să comunice și să reacționeze în cadrul unor contexte realiste. 

4. Setează nivelul potrivit de interactivitate 

Mulți aleg un curs de e-learning interactiv în defavoarea unui e-course clasic pentru că vor să fie parte a experimentului, își doresc simularea cât mai exactă a activității și numai prezența lor activă și dinamică le poate îmbunătăți rezultatele.

În acest caz, instructorul sau lectorul trebuie să cunoască nivelurile interactivității unui curs online și, astfel, să satisfacă nevoia de comunicare a audienței sale prin implementarea metodei corespunzătoare:

  • Interactivitate pasivă: prezentare text sau video, poate include animații, grafice, storytelling liniar fără opțiuni, sau teste la care se poate răspunde cu adevărat sau fals.
  • Interactivitate limitată: ca metodele dinainte, plus un pic de control căruia i se dă crusantului prin animații cu point-and-click sau exerciții basic drag-and-drop.
  • Interactivitate moderată: i se oferă cursantului șansa de a-și personaliza experiența, de a completa în mod diferit materialul, de a-și crea un avatar, de a primi recompense, bară de progres, de a parcurge scenarii ramificate și de a găsi soluții în mod interactiv.
  • Interactivitate avansată / simulare: aceasta necesită îmbinarea celor de mai sus, dar și o tehnologie avansată, implicând online gaming, simulări VR și scenarii cu multe niveluri în care să se implice și să comunice. 

5. Forumuri, chat și social learning

Nu monopoliza discuția niciodată. În orice webinar sau consultație online, încurajează comentariile și lasă chatul deschis, cu riscul ca acestea să devieze. Este posibil să există întrebări sau remărci care să nu fie despre subiectul discuției, caz în care nu trebuie să le întrerupi, ci să le orientezi spre tine. Citește mereu ce se scrie și răspunde pe cât posibil.

Există 2 situații majore când profesorul tinde să intre într-o capcană de comunicare:

  • Când există pe chat dialoguri între cursanți legate de subiectul discuției
  • Când există pe chat discuții off-topic

În ambele cazuri, profesorul trebuie să folosească mijloace de comunicare și captare pentru a devia discuția înspre el. Pentru mesajele legate de subiectul în cauză, profesorul trebuie să răspundă subtil la acele întrebări și să-i încurajeze pe studenți să-l întrebe direct pe el. Pentru chatul off-topic, nu încerca să-l spargi cu autoritate, ci găsește cauza neatenției lor.

Pornește de la informațiile pe care ei le știu deja și fă-i să dezvolte singuri, comunicându-le în permanență dacă sunt în direcția bună.

Și nu în ultimul rând, creează, pe cât posibil, un hub de învățare. O comunitate. Atât forumuri externe, cât și în platforma de LMS. Social learning, incluzând social media learning, este un prilej de comunicare, un canal deschis pentru toți cei interesați de același subiect. 

6. Captarea atenției și creșterea motivației 

Ca o concluzie, ajungem și la factorul pur psihologic al comunicării în e-learning. Abilitățile psihopedagogice se bazează foarte mult pe prima parte a cuvântului: competențe psihologice. Asta învață orice profesor, dar nu toți aplică asta în e-learning, pentru că de obicei cursanții sunt adulți, iar asta îl poate face pe profesor să țină garda jos pentru că are o audiență responsabilă.

Într-adevăr, în e-learning cursanții tind să fie mai responsabili, deoarece la mijloc e propria lor investiție și propria voință de a parcurge acel curs, dar pe de altă parte, energia este foarte scăzută și poate apărea blazarea.

Notează dinainte vorbe de încurajare și motivare, pornind toate de la obiectivul final și exprimând în multe feluri schimbarea care va fi produsă, plus beneficiile ei. Apoi, fii conștient de părțile cele mai dificile ale materialului tău și pregătește-te de dinainte cum pot fi încurajați cursanții în acele momente.

Motivarea și încurajarea se fac printr-o comunicare ce-i induce cursantului 3 lucruri:

  • Competență – un simț al capacității proprii de a rezolva ceva.
  • Relaționare – siguranța a fi mereu conectat cu ceilalți.
  • Autonomie – senzația de control și puterea de schimbare.