Jan 29 / Eduweb

Capacitează la maximum memoria cursanților

Rata memorării noii informații este una dintre cele mai mari provocări pentru un instructor sau educator. Conform unui studiu, oamenii uită aproximativ 50% din informația prezentată după doar o oră. După o zi, procentul crește la 70%, iar după 6 zile, 75%. Cursurile academice de e-learning, precum și programele de training trebuie să conțină niște stimuli care să le boosteze interesul cursanților și să le deschidă capacitatea de memorare.

Ce înseamnă rata memorării în e-learning?

Rata memorării (sau learning retention) este definită ca procesul prin care informația proaspăt acumulată trece pragul memoriei de scurtă durată și intră la adăpost în memoria de lungă durată, de unde poate fi folosită și aplicată constant.

Încă din secolul 19, specialiștii de atunci au căutat să afle cum se poate îmbunătăți memoria. Psihologul german Hermann Ebbinghaus a realizat un grafic pe care l-a numit Curba Uitării. Acesta demonstrat că din informația recent acumulată se pierde cam 70% dacă nu este pusă în valoare ori dacă nu se depune niciun efort pentru capacitarea ei.

Nu putem ignora nici Piramida Învățării care ne arată, în ordinea importanței, practicile prin care putem memora informația și cât la sută reținem dacă le folosim.

ASCULTAREA UNUI MONOLOG 5%

Cea mai ineficientă formă de învățare este metoda tradițională de ascultare a unui profesor care predă în mod clasic o lecție, fără a se folosi de alte mijloace de învățare;

CITITUL 10%

Studiul individual prin citit garantează 10% din rata memorării, bazându-se pe o memorie foarte selectivă a textului; creierul are tendința să sintetizeze și să rețină doar esența, și chiar dacă textul este el însuși o sinteză foarte bine făcută, creierul va reține tot 10% din aceasta;

AUDIO-VIZUALUL 20%

Combinarea simțurilor este întotdeauna mai eficientă decât studiul bazat pe un singur tip de memorie; din start e-learningul vine cu un mare avantaj, cu o receptare sinestezică a informației, dar aici teoria este incompletă; audio-vizualul a evoluat foarte mult în e-learning, iar acesta poate fi basic ori de o calitate foarte avansată, situație în care certifică mult mai mult decât 20% din informație;

DEMONSTRAȚIA 30%

Când informația este ambiguă sau nu este de la sine-înțeleasă, demonstrația îi ajută pe cursanți să înțeleagă în profunzime un fenomen, nu doar să memoreze niște date; orice informație ar trebui să aibă anexată o demonstrație care să-i ofere logică pentru a putea fi mai bine nu doar reținută, cât și dedusă;

DISCUȚIA 50%

Discuțiile de grup sau dezbaterile implică deja puncte de vedere diferite ale aceluiași subiect, iar mai multe perspective ajută la reținerea mai ușoară a unei informații; ca și în cazul demonstrației, doar că aici poate fi vorba de mai multe demonstrații care pleacă de la puncte diferite, discuția de grup presupune întoarcerea informației pe toate părțile, astfel că fundamentul sau conceptul rămâne în memorie;

PRACTICA 75%

Aplicarea instantă a teoriei crește nu lasă să-ți scape decât foarte puțin din informația primită, din moment ce vezi cum se traduce teoria într-o situație practică și observi efectele; cursantul reține nu numai pașii punerii în practică, nu numai etapele, ci și propria sa experiență, ceea ce înseamnă că data viitoate va ști unde a greșit și unde se poate perfecționa;

ÎNVĂȚAREA CELORLALȚI 90%

Asigură în cursul tău un fel de simulator, o situație ipotetică în care cursantul trebuie să trimtă mai departe învățăturile; asta înseamnă nu doar punerea în practică, ci și explicarea procesului pe îndelete; atunci când încerci să faci pe altcineva să înțeleagă, încerci să fii convingător, încerci să vezi rațiunea din spatele informației și descoperi și tu mereu câte un lucru nou despre ceea ce spui;

Ce ar fi de făcut pentru a crește eficiența memorării atunci când alcătuiești un e-course și ce tehnici pedagogice pot fi folosite pentru a crește randamentul memoriei:

1. Dezvoltă un conținut variat

Fiecare student are propriul ritm și propriile metode la care reacționează mai bine. Unii au memorie vizuală foarte bună, altora le place să asculte materiale chiar și atunci când nu sunt atenți pentru a le intra în subconștient, unii poate sunt teoreticieni și învață mai bine concepte abstracte, iar alții nu pot reține decât prin exercițiu. Altă categorie de cursanți preferă materiale video și storytelling pentru a-și însuși cunoștințele.

Ca lector sau instructor, întotdeauna e bine să ai un as în mânecă pentru fiecare dintre aceste tipologii și să nu te lași descoperit când vine vorba de un stil de învățare. Bineînțeles, natura subiectului de curs impune deseori o metodă sau expune ineficiența altei metode, și atunci e clar pe ce trebuie să mizezi, dar nu strică să dispui și o formă alternativă de învățare.

Un exemplu de modul de e-learning care să mixeze tipurile de conținut poate suna așa: începi cu un material video introductiv, apoi se poate continua cu un material audio explicativ, în care dezvolți conceptele, apoi cerința luării notițelor într-un mod propriu și personal pe baza selecției importanței, după care poate urma quiz-ul. De asemenea, nu ezita să te bazezi pe materiale extra-curriculare, cum ar fi podcasturile, e-books sau alte surse de interes.

Și pentru că nu întotdeauna poți combina metodele de învățare pentru a nu compromite omogenitatea cursului, cel mai bine e să faci un sondaj pentru a cunoaște preferințele audienței. În cazul acesta, mizează pe imaginea clientului ideal.

2. Răspunde la întrebarea „de ce e pentru mine?”

Nimeni nu se apucă de un modul de curs cu convingere dacă nu știe cu exactitate ce schimbare va produce informația primită. Cursantul trebuie să știe impactul propriu-zis pe care cursul îl va avea asupra lui sau asupra perfomanțelor la locul de muncă.

Pentru a consolida valoarea cursului online, trebuie să elucidezi acel profil future-self și să oferi exemple anterioare ale succesului. Sau să vii cu o imagine a viitorului foarte clară, dar și cu obiective care să nu descurajeze procesul de învățare.

Numai prin asumare si implicare totală, cursantul poate reține informația primită, altfel dezinteresul va destabiliza buna structură a cursului și câmpul de uitare va fi mai mare. Așadar, implicarea este strict necesară, dar nu suficientă. Trebuie să și personalizezi informația, să oferi exemple de interes personal sau cu care cursantul să empatizeze pentru a memora mai ușor și pentru a simți că materialul îi e destinat.

3. Profită de microlearning

După cum arată piramida de mai devreme, o lecție sau un webinar de 2 ore nu va aduce un mare câștig nimănui. Memoria de scurtă durată e limitată la 3 sau 4 noțiuni în același timp, astfel că nimeni nu va putea reține mai mult de 3-4 lucruri simultan, iar din acestea unul singur supraviețuiește în memoria de lungă durată.

Un curs de 2 ore neîntrerupt poate să depășească cu mult numărul de date care pot fi reținute, și astfel randamentul nu e suficient de bun. Microlearning înseamnă să împarți aceeași informație în sesiuni foarte scurte și obiective foarte ușor de atins. Numai structura în sine a cursului poate salva 50% din informațiile care în mod normal s-ar pierde.

În loc de a prezenta un material stufos, îl poți împărți în pastile de învățare. Nu numai că sunt mai scurte și mai accesibile, dar oferă timp pentru ca informația să se sedimenteze și să fie pusă deja în practică până la următoarea lecție.

4. Adu elemente de noutate

În special atunci când captezi atenția, în lecția introductivă, oferă o altă fațetă a subiectului, una mai puțin obișnuită și mai puțin convențională, pentru a spori capacitatea de reținere. Asta se poate face deseori printr-o statistică neașteptată sau o imagine foarte sugestivă.

Informează-i pe cursanți de diferența pe care o aduci. Nu numai că aceștia vor avea o curiozitate mai mare dacă aduci elemente de noutate, dar rețin mai ușor. Toți vrem să învățăm lucruri neașteptate și noi pentru a fi cu un pas în față. Vrem să fim primii care ne deschidem orizontul cu privire la un anumit subiect, ne dorim să învățăm ceva fresh și să explorăm cât mai mult într-un timp cât mai scurt.